Cancerul mamar reprezintă tipul de cancer cel mai des întâlnit și principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor din România. Statisticile arată că, în medie, o femeie este diagnosticată cu această afecțiune în fiecare oră, iar la fiecare trei ore, o viață se pierde din cauza acestei maladii.
Având în vedere că șansele de vindecare sunt considerabil mai mari în stadiile incipiente ale cancerului, detectarea timpurie este crucială. În plus, pentru femeile care prezintă un risc sporit de a dezvolta cancer mamar, există strategii preventive eficiente.
Prof. Univ. Dr. Florian Fitzal, expert în chirurgia oncologică, reconstructivă și estetică a sânului la Wiener Privatklinik, a explicat pentru Doctorul Zilei care sunt abordările preventive și terapeutice care pot ajuta la reducerea ratei de incidență și mortalitate asociate cancerului de sân.
Depistarea precoce a cancerului mamar
Care sunt criteriile de vârstă stabilite pentru inițierea programului de screening mamar?
Dr. Florian Fitzal declară că: „Programul de screening pentru cancerul la sân variază în funcție de țară. În Austria, programul începe la vârsta de 45 de ani. Dacă dorești să participi mai devreme, poți cere să fii inclus în program începând cu vârsta de 40 de ani, dar nu înainte. Odată ce ai împlinit 40 de ani, ești eligibil să faci mamografii la fiecare doi ani, pe o perioadă nedeterminată”.
Testele genetice sunt integrate în strategia de depistare precoce a cancerului de sân?
Testele genetice nu fac parte din programul de screening. Scopul screening-ului este de a depista cancerul la sân în stadii incipiente. Testul genetic este folosit pentru a evalua dacă o femeie are un risc crescut de a dezvolta cancer la sân. Riscul general de a face cancer la sân este de aproximativ 12%. Se cunosc anumite mutații genetice care pot crește riscul de a dezvolta cancer la sân până la 80%, ceea ce înseamnă că două din trei femei cu această mutație genetică vor dezvolta cu certitudine cancer la sân. Dacă se identifică o mutație genetică, abordarea screening-ului se schimbă radical. În acest caz, screening-ul începe de la vârsta de 35 de ani și se efectuează la fiecare șase luni, alternând între mamografie și RMN mamar.
Totuși, dacă ai o mutație genetică, poți lua în considerare posibilitatea unei intervenții chirurgicale profilactice, adică reducerea riscului de cancer la sân prin extirparea sânilor. Aceasta este o decizie foarte personală și invazivă, care aparține exclusiv femeii în cauză. „Noi, medicii, nu trebuie să le spunem niciodată femeilor că trebuie să facă acest lucru. Este greșit și, de asemenea, contrar legilor din Austria. Femeile au întotdeauna dreptul de a decide dacă doresc sau nu să facă mastectomia. Trebuie să le informăm pe femei despre riscurile și prognosticul asociate acestei proceduri, astfel încât să poată decide în cunoștință de cauză”, afirmă specialistul de la spitalul Wiener Privatklinik din Austria, Dr. Florian Fitzal.
Screening versus prevenție
Ce argumente există în favoarea sau împotriva recomandării autoexaminării sânilor ca metodă suplimentară de screening, având în vedere că medicii din SUA susțin că e ineficientă?
Dr. Florian Fitzal: În ceea ce privește autoexaminarea sânilor, consider că este important ca femeile să se palpeze singure deoarece pot simți dacă există noduli. Autoexaminarea nu înlocuiește mamografia, care este cel mai important instrument de screening. Autoexaminarea este doar un instrument suplimentar, inofensiv și neinvaziv.
Care este distincția fundamentală între screening-ul și prevenția cancerului mamar și cum sunt acestea reflectate în strategiile actuale de sănătate publică și în opțiunile de tratament disponibile pentru femeile cu risc genetic crescut?
„Screening-ul înseamnă detectarea timpurie a cancerului, dar nu previne apariția acestuia. În schimb, prevenirea cancerului implică adoptarea unor măsuri pentru a reduce riscul de a dezvolta cancer. De exemplu, pentru pacientele cu mutații genetice și un risc foarte mare, mastectomia este o formă de prevenție, deși este o intervenție foarte invazivă”, spune Dr. Florian Fitzal.
Putem folosi Prolia (*substanța activă denosumab, un anticorp monoclonal), o injecție specială administrată la fiecare șase luni, care poate îmbunătăți sănătatea oaselor și ar putea proteja pacientele cu mutații genetice de cancerul la sân. Legătura este încă neclară, dar există un studiu prospectiv în desfășurare la nivel mondial, în America și Austria, care ar putea confirma această ipoteză.
Pentru pacientele cu mutații genetice, cum ar fi cele cu mutația BRCA1 și BRCA2, avem posibilitatea de a preveni cancerul prin tratament endocrinologic. Dacă riscul de a dezvolta cancer la sân este ridicat, conform scalei Gail, putem folosi tamoxifen pentru a reduce acest risc. Tamoxifenul poate preveni cancerul la sân cu aproximativ 70% până la 80%, ceea ce nu este deloc neglijabil.
Extrainfo: Scala Gail
* Scala Gail este un model de calcul al riscului care estimează probabilitatea unei femei de a dezvolta cancer de sân în următorii 5 ani și pe parcursul vieții sale. Modelul a fost dezvoltat de specialiștii de la National Cancer Institute (NCI) din SUA și utilizează mai mulți factori de risc pentru a estima probabilitatea, inclusiv:
Acest instrument este folosit pentru a ajuta la luarea deciziilor în ceea ce privește screening-ul și prevenția cancerului la sân, permițând medicilor să evalueze beneficiile și riscurile diferitelor opțiuni de prevenție, cum ar fi medicamentele care reduc riscul sau chiar intervențiile chirurgicale profilactice. Scala Gail este utilizată în special pentru a identifica femeile cu risc crescut care ar putea beneficia de medicamente preventive, cum ar fi tamoxifenul.
În contextul aprobării anastrozolului pentru prevenirea cancerului la sân în rândul femeilor la menopauză cu risc înalt din Marea Britanie, cum se poziționează acest medicament în comparație cu tamoxifenul din perspectiva eficienței și a profilului de siguranță?
Aceasta este a doua opțiune de tratament, după tamoxifen. Totuși, personal, nu consider că prevenirea cancerului la sân prin tratament endocrinologic este o idee bună. Nu aș prescrie niciodată acest tratament unei paciente, fie că este vorba de tamoxifen sau de anastrozol, deoarece efectele secundare sunt semnificative și reducerea riscului nu este atât de impresionantă. Deși o reducere de 70% pare mare, riscul de a dezvolta cancer la sân nu este atât de ridicat. Cu toate acestea, tamoxifenul și anastrozolul pot fi folosite în acest scop.
Există însă schimbări ale stilului de viață pe care le putem face pentru a preveni cancerul. Acestea sunt mult mai bune decât administrarea de medicamente.
Trebuie să rămâi activ(ă), să îți menții greutatea sau să slăbești, dar să nu te îngrași. Este important să ai o alimentație echilibrată, cu consum redus de zahăr și carne, mai mult omega-3, mult pește și salată. Aceste lucruri sunt importante pentru prevenirea oricărui tip de cancer, dar sunt și opțiuni importante pentru un stil de viață sănătos. Și trebuie să fii fericit(ă), deoarece se pare că oamenii fericiți nu se îmbolnăvesc atât de des. Nu știm exact de ce, dar știm că oamenii mai fericiți sunt mai puțin bolnavi.
Testul Stockholm3, bazat pe un set amplu de date colectate de la aproape 60.000 de bărbați – cel mai mare set de date de acest tip – stabilește un nou standard în diagnosticarea cancerului de prostată, contribuind semnificativ la creșterea ratelor de vindecare și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Citeste mai mult
Ce rol joacă radioterapia în tratamentul cancerelor feminine și în ce cazuri este recomandată? Dr. Alina Sturdza: Radioterapia are un rol curativ în cancerul de col uterin, ceea ce înseamnă că în stadii avansate cancerul de col uterin poate fi tratat nu numai cu radiochimioterapie, ci acum și cu imunoterapie, inclusiv terapie externă și brahiterapie.
Citeste mai mult
În cazul transplantului pulmonar, rata de supraviețuire la un an a crescut cu 92% la pacienții care aveau un procent de supraviețuire de 20% înainte de transplant.
Citeste mai mult
Tumorile de cap și gât sunt, în majoritate maligne, și își au originea în mucoasa căilor aerodigestive superioare. Acestea se dezvoltă frecvent în cavitatea bucală, orofaringe și amigdale, dar apar și în faringe și laringe.
Citeste mai mult