Cancerul de sân: Interviu cu Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski

Publicația Csid.ro a stat de vorbă cu unul dintre cei mai cunoscuți medici oncologi din Europa, Prof. Christoph Zielinski.

Un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea tratamentului optim.

S-a schimbat în vreun fel definiția cancerului mamar față de acum 5-10 ani? Aveți niște vești bune de împărtășit femeilor?

Prof. Zielinski: Cancerul de sân, care a fost considerat o singură boală în urmă cu câțiva ani, acum s-a împărțit în mai multe entități care necesită un tratament foarte specific, în funcție de caracteristicile individuale ale bolii. Astfel, astăzi avem numeroase tratamente care trebuie administrate în conformitate cu un diagnostic patologic și molecular. Prin urmare, un diagnostic corect este esențial pentru stabilirea tratamentului optim.

Câte tipuri de cancer mamar există?

Prof. Zielinski: Știm despre cancerul de sân hormonal-dependent și cel independent. Primul este dependent de un alt factor de creștere transmis printr-o „antenă” – și celulele canceroase de sân pot fi numite HER-2/neu (oncoproteina). Iar despre cancerul de sân hormonal-independent, celulele sunt independente de toate aceste semnale de creștere (acestea sunt numite „cancer triplu negativ“). Cu toate acestea, apar alte subfracțiuni în funcție de abilitatea sistemului imunitar de a le recunoaște sau de alte caracteristici moleculare, rezultând o creștere necontrolată a celulelor tumorale, însă care a devenit controlabilă recent prin medicamente nou dezvoltate.

Evoluția cancerului mamar se împarte în mai multe stadii. Vorbiți-ne despre
fiecare.

Prof. Zielinski: În principiu, știm despre: cancerul de sân localizat (stadiul I), cancerul de sân cu ganglioni limfatici prezenți în axilă (etapele II sau III) și cancerul de sân metastatic (stadiul IV).

Care sunt riscurile bolii și cum se măsoară?

Prof. Zielinski: Există două probleme principale: în primul rând, creșterea tumorii în cazul în care aceasta a apărut cu o distrugere a pielii sau cauzând probleme toracice. Și, în al doilea rând și cel mai important, răspândirea celulelor tumorale în tot corpul, formând fie ”cuiburi” tumorale mici și nedetectabile ori metastaze mari, radiologic detectabile. Peste 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare.

Există o legătură între cancerul mamar și stresul zilnic, pe o perioadă îndelungată?

Prof. Zielinski: Nu putem spune cu certitudine dacă există sau nu o legătură între cancerul mamar și stresul zilnic, însă sunt studii care arată că femeile care își schimbă des locul de muncă de-a lungul timpului și, implicit, au un nivel de stres mai mare, ar putea avea un risc mai crescut de a dezvolta cancer de sân.

Ce ne puteți spune despre cancerul mamar ereditar?

Prof. Zielinski: Aproximativ 10% din cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Cancerul mamar ereditar este asociat cu mutații circumscrise genetic care sunt responsabile pentru replicările celulare numite BRCA1 și BRCA2. Există familii în care astfel de mutații ale BRCA1 ȘI BRCA2 sunt prezente, iar ele se confruntă frecvent cu cancer mamar sau ovarian. Recent, s-a demonstrat că medicamentele numite inhibitori PARP sunt capabile să influențeze pozitiv cursul cancerului mamar cauzat de mutațiile BRCA1 sau BRCA2.

Cât de importantă este efectuarea testului BRCA în cazul în care femeia a avut o mamă cu cancer la sân?

Prof. Zielinski: Există un anumit risc ca un astfel de cancer să poată fi determinat genetic, dar în astfel de cazuri vedem frecvent și la alte rude (bunica, mătușa etc.) care au dezvoltat și cancer de sân și / sau ovarian. Cu toate acestea, știm cazuri de cancere de sân „ereditare” care nu sunt determinate genetic. Astfel de femei au un risc mai mare, dar mult mai puțin predeterminat de a dezvolta cancer de sân. Însă ele ar trebui incluse în programele de prevenție precoce a cancerului de sân. Multe tipuri de cancer tind să se răspândească devreme.

Ce recomandați în cazul în care se observă – în urma testului – că persoana a moștenit gena „vinovată” de cancer?

Prof. Zielinski: Dacă o femeie are o mutație BRCA1 sau BRCA2, recomand să își realizeze mai întâi un istoric familial, deoarece prezența unei astfel de mutații nu înseamnă că persoana va dezvolta cancer de sân sau de ovar imediat, ci riscul există de-a lungul vieții. Odată realizat istoricul familial, recomandăm îndepărtarea bilaterală a ovarelor și a trompelor uterine, precum și a sânilor.

De-a lungul carierei de medic ați observat o diferență între evoluția cancerului mamar la pacientele din Austria și pacientele din România?

Prof. Zielinski: La început (și asta a fost ca acum 15-20 de ani), când am început să văd paciente din România, pacientele ajungeau frecvent cu cancer mamar în stadiu avansat și rata de incidență a bolii era mai mare decât în Austria, dar din fericire această diferență a dispărut în timp.

Poate fi împiedicată recidivarea cancerului? Dacă da, ce trebuie făcut?

Prof. Zielinski: Aproape întotdeauna recomandăm un tratament suplimentar în afară de intervenția chirurgicală, deoarece multe tipuri de cancer tind să se răspândească devreme, ceea ce duce în timp la dezvoltarea metastazelor. De aceea, recomandăm un tratament care se numește „adjuvant“, adică „în sprijinul” efectului intervenției chirurgicale. Aceste terapii adjuvante sunt selectate în funcție de caracteristicile tumorale ale pacientei, așa cum am menționat anterior. Prin utilizarea acestei tehnici, suntem capabili să reducem semnificativ riscul de recurență și să menținem femeile sănătoase, deși au dezvoltat cancer de sân la un moment dat.

Octombrie este luna mondială de luptă împotriva cancerului mamar. Ce sfaturi aveți
pentru femei?

Prof. Zielinski: Ori de câte ori aveți suspiciunea că ceva este în neregulă atunci când faceți autopalparea sânului, vă rugăm să mergeți la un specialist pentru o mamografie, metoda principală de investigație!