Wiener Privatklinik

Rolul medicinei nucleare în terapia modernă a cancerului

Am discutat cu Prof. Univ. Dr. Martha Hoffamann, specialist în medicină nucleară și medic colaborator la Centrul WPK de Radiologie și Medicină Nucleară a spitalului Wiener Privatklinik din Austria. Înainte de a lucra cu WPK, a coordonat secția de terapie de medicină nucleară a Universității de Medicină din Viena – din 2007 până în 2014.

 

Pacienților care ajung la ea le este garantată examinarea de înaltă calitate pentru un diagnostic precis și îngrijire individualizată pe tot parcursul procesului. Vă invităm să citiți interviul cu Prof. Univ. Dr. Martha Hoffmann despre rolul medicinei nucleare în terapia modernă a cancerului.

Conform PubMed și National Library of Medicine, medicina nucleară este un domeniu multidisciplinar care dezvoltă și utilizează instrumente și trasori (produse radiofarmaceutice) pentru a studia procesele fiziologice și pentru a diagnostica, stadializa și trata bolile în mod neinvaziv. În special, oferă un mijloc unic de a studia biologia cancerului in vivo și de a optimiza terapia cancerului pentru fiecare pacient în parte. Un trasor este fie un radionuclid singur, cum ar fi iodul-131 sau un radiomarker într-o moleculă purtătoare, cum ar fi (18)F în fluorodeoxiglucoză ((18)F-FDG), fie un alt radionuclid fezabil atașat la un medicament, o proteină sau o peptidă, care, atunci când este introdus în organism, s-ar acumula în țesutul de interes. Imagistica de medicină nucleară, inclusiv tomografia computerizată cu emisie monofotonică și tomografia cu emisie de pozitroni, poate furniza informații cantitative și funcționale importante despre țesuturile normale sau despre afecțiuni, spre deosebire de tehnicile imagistice convenționale, anatomice, cum ar fi ultrasunetele, tomografia computerizată sau imagistica prin rezonanță magnetică. Pentru tratament, se pot utiliza agenți de direcționare tumorală, conjugați cu radionuclizi terapeutici, pentru a depune radiații letale în locurile cu tumori.

 

Ce echipamente de medicină nucleară sunt disponibile la WPK și cum ajută acestea la diagnosticarea bolilor oncologice?

 

La centrul de radiologie de la spitalul Wiener Privatklinik din Viena dispunem de toate echipamentele de diagnosticare necesare pentru îngrijirea pacienților cu cancer. Avem desigur, RMN, CT și ecografie, care este radiologie, iar pentru medicină nucleară avem aparate convenționale de medicină nucleară care pot realiza scintigrafie a întregului corp și care pot face SPECT CT – care este un CT combinat cu emisie monofotonică. În acest scop, putem folosi, bineînțeles substanțe cum ar fi Technetium-99M pentru scintigrafia osoasă, pentru scintigrafia cardiacă, pentru scintigrafia renală. Pe de altă parte, avem PET-CT, care este cel mai modern aparat de medicină nucleară și care combină emisie de pozitroni cu tomografia computerizată, și pentru aceasta folosim de obicei substanțe precum glucoza marcată cu F18, care este un radioligand emițător de pozitroni. Astfel, putem obține o imagine a energiei de care au nevoie celulele tumorale, celulele inflamatorii, iar prin aceasta putem diagnostica și stadializa pacienții cu cancer.

 

Cum contribuie medicina nucleară la tratamentul personalizat?

 

Medicina nucleară contribuie la tratamentul personalizat prin vizualizarea funcției și nu doar a anatomiei. Vizualizăm, de exemplu, nevoia de energie a celulelor tumorale. Dacă celulele tumorale progresează, acestea au nevoie de mai multă energie. Astfel, cu FTG, care este un zahăr asemănător glucozei și care este marcat ca radioactiv, putem vedea nevoia de energie a unei celule tumorale și putem stabili dacă terapia funcționează. De exemplu, un pacient începe terapia și la două sau trei săptămâni face o examinare, un PET-CT cu această glucoză, atunci se vede cum cancerul a încetat să mai crească, progreseze, pentru că tumora nu mai absoarbe glucoza. În acest mod, reiese că terapia funcționează. Spre deosebire de aceasta, dacă cancerul continuă să absoarbă multă glucoză, chiar dacă nu se vede progresia în imagistica radiografică, opțiunea terapeutică ar trebui schimbată cu una mai eficientă. Astfel, ar putea fi reduse costurile pentru medicamente, dar și efectele secundare, deoarece nu mai funcționează.

 

Ce rol joacă medicina nucleară în stadializarea cancerului?

 

Medicina nucleară poate contribui foarte mult la stadializarea pacienților cu cancer, deoarece tehnicile de medicină nucleară sunt tehnici de imagistică a întregului corp. De exemplu, cu PET-CT, atunci când se utilizează FTG, se poate obține o imagine a cantității de absorbție a glucozei  în celulele canceroase, dar și în celulele inflamatorii. Acest lucru este valabil mai ales pentru limfoame, unde se poate vedea după două cicluri de chimioterapie dacă pacientul este un respondent și dacă prognosticul va fi unul bun.

 

Care este strategia teragnostică în tratamentul cancerului de prostată?

 

Strategia teragnostică în tratarea cancerului de prostată este noul concept de PSMA radiomarcat, care este un antigen de suprafață al celulei canceroase de prostată și, de asemenea, al celulei metastatice a cancerului de prostată, și putem marca acest PSMA cu liganzi radiodiagnostici, cum ar fi Galiu 68 sau F18. Dacă vedem că pacientul are metastaze de la cancer și că metastazele progresează, atunci putem folosi același compus. Este vorba din nou de PSMA, dar etichetat cu un radioligand cu emisie mai bună care poate fi folosit pentru terapie. Iar combinația dintre cele două este teragnostică și, prin urmare, funcționează la pacienții cu cancer, în special la pacienții cu cancer de prostată.

 

Cum ajută tratamentul cu Lutetium 177 în tratarea cancerului de prostată avansat?

 

Lutetium 177 PSMA este un medicament de ultimă generație pentru tratamentul cancerului de prostată. Pacienții cu cancer de prostată în stadiu avansat suferă de dureri din cauza metastazelor scheletice. Aceștia au o calitate a vieții redusă din cauza imobilității, a oboselii. Lutetium 177 PSMA a demonstrat că poate obține o ameliorare simptomatică, dar și o prelugire a progresiei supraviețuirii. Cu toate acestea, în momentul de față, pacienții și medicii solicită această terapie foarte târziu, și avem nevoie de timp, de luni de zile, pentru ca această terapie să funcționeze. Studiile ulterioare indică faptul că în viitor putem să folosim terapia puțin mai devreme în cazul cancerului de prostată avansat, sau să-l combinăm cu chimioterapia și terapiile hormonale care funcționează foarte bine, și acest lucru este deja în cercetare. Primele studii arată că ar funcționa foarte bine.