Vezica urinară este un organ asemănător unui balon, al cărui rol este de a stoca urina produsă de rinichi. În mod normal, vezica poate stoca până la 500 ml de urină, cel mult 5 ore. După ce urina imprimă pereților o anumită presiune (când înmagazinează 200 – 300 ml de urină), aceștia transmit impulsuri nervoase la creier și astfel apare nevoia de a urina.
Acest tip de cancer apare în celulele vezicii urinare. Cel mai frecvent (90% din cazuri) este carcinomul cu celule tranziţionale (uroteliale), care apare inițial în celulele care formează căptușeala interioară a vezicii. În țara noastră, trăiesc peste 18.000 de persoane diagnosticate cu cancer de vezică urinară (carcinom urotelial), în timp ce 2.400 de cazuri noi sunt depistate în fiecare an. Alte tipuri sunt carcinomul cu celule scuamoase și adenocarcinomul.
Care sunt factorii de risc a cancerului de vezică urinară?
„Cu excepția sindroamelor genetice specifice (de exemplu, sindromul Lynch), datele disponibile nu permit formularea unor opinii generale privind predispoziția genetică pentru dezvoltarea carcinomului vezical. Substanțe precum ciclofosfamida, clor afazina, fenacetina și acidul aristolochic cresc riscul de apariție a carcinomului vezical. Fumătorii prezintă, de asemenea, un risc semnificativ mai mare”, explică prof. dr. Georg Schatzl, specialist urologie.
Sângele în urină poate fi simptomul cancerului de vezică urinară
„Urmele de sânge din urină sunt întotdeauna primul semnal de alarmă”, atrage atenția prof. dr. Georg Schatzl. Mai pot să apară dureri în partea inferioară a spatelui, edemele în zona genitală și urinările frecvente însoțite de durere.
„Analizele periodice ale urinei facă parte din metodele de diagnosticare, deoarece în unele cazuri prezența sângelui în urină nu este vizibilă. În acest caz, citologia urinară, morfologia eritrocitară și cistoscopia sunt examinările de elecție”.
Cum se tratează cancerul de vezică urinară?
„Primul pas este rezecția transuretrală a tumorii, numai în acest fel se poate determina stadiul, agresivitatea și extinderea. Doar atunci se poate discuta despre acțiunile ulterioare”, explică prof. dr. Georg Schatzl.
Credit foto: Freepik.com
