Acest site folosește cookies, pentru a vă oferi servicii cât mai bune posibil. Prin utilizarea acestui site, declarați că sunteți de acord cu folosirea de cookies. Informații detaliate în acest sens se găsesc în Politica de confidențialitate.
OK

Aritmie cardiacă

Ce este aritmia cardiacă?

O inimă este alcătuită din patru camere – două camere superioare (atrii) și două camere inferioare (ventricule). Ritmul cardiac este în mod normal controlat de un stimulator cardiac natural (nodul sinusal), situat în atriul drept. Nodul sinusal produce impulsuri electrice care, în mod normal, pornesc fiecare bătaie a inimii. Aceste impulsuri determină mușchii atriului să se contracte și să pompeze sângele în ventricule.

Impulsurile ajung apoi la nodul atrioventricular (AV). Nodul AV încetinește semnalul electric înainte de a-l trimite la ventricule. Această ușoară întârziere permite ventriculilor să se umple de sânge. Când impulsurile electrice ajung la mușchii ventriculilor, aceștia se contractă, ceea ce îi determină să pompeze sângele fie către plămâni, fie către restul corpului.

Problemele de ritm cardiac (aritmii cardiace) apar atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează corect, determinând inima să bată prea repede, prea încet sau neregulat. Dacă ritmul cardiac este prea rapid – peste 100 de bătăi pe minut la adulți – se numește tahicardie, iar un ritm cardiac prea lent – sub 60 de bătăi pe minut – se numește bradicardie.

În timp ce majoritatea tipurilor de aritmii cardiace nu sunt grave, unele predispun o persoană la complicații, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau insuficiența cardiacă. Alte tipuri de aritmii însă, pot duce la moarte subită.

DIAGNOSTICARE ARITMIE CARDIACĂ

De cele mai multe ori aritmia cardiacă nu are simptome, însă ea poate fi descoperită în urma unei examinări de rutină la medicul cardiolog, care apoi va solicita niște teste suplimentare precum:

  1. Electrocardiograma (EKG sau ECG): În timpul unui EKG (ECG), senzorii (electrozii) care pot detecta activitatea electrică a inimii sunt atașați la nivelul pieptului și, uneori, la nivelul membrelor.
  2. Monitor Holter: Acest dispozitiv ECG portabil poate fi purtat timp de o zi sau mai mult pentru a înregistra activitatea inimii, în timp ce pacientul își desfășoară rutina.
  3. Înregistrator de evenimente: Pentru aritmii sporadice, pacientul are atașat de corp un dispozitiv ECG portabil, apăsând un buton atunci când sunt prezente simptome.
  4. Ecocardiografie. În cadrul acestui test neinvaziv, este plasat pe piept un dispozitiv portabil (transductor) care folosește unde sonore pentru a produce imagini ale mărimii, structurii și mișcării inimii.
  5. Înregistrator implantabil cu buclă. În cazul în care simptomele sunt foarte rare, se poate implanta un înregistrator de evenimente sub piele, în zona pieptului, pentru a înregistra continuu activitatea electrică a inimii și a detecta ritmurile cardiace anormale.
  6. Test de efort. Unele aritmii sunt declanșate sau înrăutățite de exercițiile fizice. În timpul unui test de efort, pacientul va fi rugat să facă exerciții pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă staționară în timp ce activitatea cardiacă este monitorizată.
  7. Studiu electrofiziologic. Se poate efectua un studiu mai avansat al activității electrice a inimii pentru a evalua sursa bătăilor necorespunzătoare ale inimii.

PRINCIPALELE SIMPTOME

Simptomele cele mai importante ale aritmiei pot include:

  • Senzație de înțepătură în piept
  • Bătaie accelerată a inimii (tahicardie)
  • Bătaie lentă a inimii (bradicardie)
  • Dureri în piept
  • Dificultăți de respirație

Alte simptome pot include:

  • Anxietate
  • Oboseală
  • amețeală sau vertij
  • leșin

FACTORII DE RISC PENTRU ARITMIA CARDIACĂ

Anumite afecțiuni pot crește riscul de apariție a unei aritmii. Acestea includ:

  1. Boala arterelor coronare, alte probleme cardiace și intervenții chirurgicale cardiace anterioare: Arterele cardiace îngustate, un atac de cord, valvele cardiace anormale, o intervenție chirurgicală cardiacă anterioară, insuficiența cardiacă, cardiomiopatia și alte afecțiuni cardiace sunt factori de risc pentru aproape orice tip de aritmie.
  2. Tensiunea arterială ridicată (Hipertensiune): Aceasta crește riscul de a dezvolta boala coronariană. De asemenea, poate face ca pereții ventriculului stâng să devină rigizi și groși, ceea ce poate schimba modul în care impulsurile electrice sunt impulsionate spre inimă.
  3. Diabetul: Riscul de apariție a bolii coronariene și a hipertensiunii arteriale crește foarte mult în cazul diabetului necontrolat.
  4. Apnee obstructivă în somn: Această tulburare, în care respirația este întreruptă în timpul somnului, poate crește riscul de bradicardie, fibrilație atrială și alte aritmii.
  5. Consumul excesiv de alcool: Consumul prea mare de alcool poate afecta impulsurile electrice din inimă și poate crește șansele de a dezvolta fibrilație atrială.
  6. Consumul de cofeină, nicotină sau substanțe interzise: Cofeina, nicotina și alte stimulente pot face ca inima să bată mai repede și pot contribui la apariția unor aritmii mai grave. Substanțele ilegale, cum ar fi amfetaminele și cocaina, pot afecta funcționarea inimii și pot duce la multe tipuri de aritmii sau la moarte subită din cauza fibrilației ventriculare.

TRATAMENTUL ARITMIEI CARDIACE

În cazul în care este diagnosticată o aritmie, tratamentul poate fi sau nu necesar. De obicei, acesta este necesar doar dacă aritmia provoacă simptome semnificative sau dacă pune pacientul în pericol de a suferi o aritmie mai gravă sau o complicație mai gravă a aritmiei. Există multe tipuri diferite de aritmie, iar tratamentul depinde, în mod natural, de aritmia specifică.

Pentru bradicardie: Dacă bătăile lente ale inimii (bradicardiile) nu au o cauză care să poată fi corectată, medicii le tratează adesea cu un stimulator cardiac, deoarece nu există medicamente care să poată accelera inima în mod fiabil.

Un stimulator cardiac este un dispozitiv mic care este de obicei implantat lângă claviculă. Unul sau mai multe fire cu vârfuri de electrozi trec de la stimulator prin vasele de sânge până în interiorul inimii. Dacă ritmul cardiac este prea lent sau dacă se oprește, stimulatorul cardiac trimite impulsuri electrice care stimulează inima să bată la un ritm constant.

Pentru tahicardie: tratamentele pot include una sau mai multe dintre următoarele:

Medicamente. Pentru multe tipuri de tahicardie, pacientului i se pot prescrie medicamente pentru a controla ritmul cardiac sau pentru a restabili un ritm cardiac normal. Este foarte important să se ia orice medicament antiaritmic exact așa cum a fost indicat de medic pentru a minimiza complicațiile.

În cazul în care cineva suferă de fibrilație atrială, medicul poate prescrie medicamente pentru subțierea sângelui pentru a împiedica formarea unor cheaguri de sânge periculoase.

Cardioversie. Dacă pacientul are un anumit tip de aritmie, cum ar fi fibrilația atrială, cardiologul poate folosi cardioversia, care poate fi efectuată ca o procedură sau prin utilizarea de medicamente. În cadrul procedurii, un șoc este administrat inimii prin intermediul unor palete sau plasturi pe piept. Curentul afectează impulsurile electrice din inimă și poate restabili un ritm normal.

Ablația prin cateter. În cadrul acestei proceduri, cardiologul introduce unul sau mai multe catetere prin vasele de sânge până la inimă. Electrozii de la vârfurile cateterului pot folosi căldura, frigul extrem sau energia de radiofrecvență pentru a deteriora (ablația) un mic punct din țesutul cardiac și a crea un bloc electric de-a lungul căii care cauzează aritmia.

Tratamentul pentru aritmiile cardiace poate implica, de asemenea, utilizarea unui dispozitiv implantabil:

  • Dacă un stimulator cardiac detectează un ritm cardiac anormal, acesta emite impulsuri electrice care stimulează inima să bată la un ritm normal.
  • Cardioverter – defibrilator implantabil (ICD). Medicul cardiolog poate recomanda acest dispozitiv dacă pacientul prezintă un risc ridicat de a dezvolta o bătaie a inimii periculos de rapidă sau neregulată în jumătatea inferioară a inimii (tahicardie ventriculară sau fibrilație ventriculară). Dacă cineva a suferit un stop cardiac subit sau are anumite afecțiuni cardiace care cresc riscul de stop cardiac subit, medicul poate recomanda, de asemenea, un ICD.

PREVENIREA ARITMIEI CARDIACE

Trebuie adoptat un stil de viață sănătos și să se facă controale regulate ale inimii.

Descoperă-ți clinica austria și spital austria astăzi!

Social Media
Facebook Twitter Google Plus E-Mail