Acest site folosește cookies, pentru a vă oferi servicii cât mai bune posibil. Prin utilizarea acestui site, declarați că sunteți de acord cu folosirea de cookies. Informații detaliate în acest sens se găsesc în Politica de confidențialitate.
OK

IMUNOTERAPIE

CÂND ESTE RECOMANDATĂ IMUNOTERAPIA? ÎN CE TIPURI DE CANCER?

Imunoterapia este utilizată pentru melanomul malign și pentru melanomul malign metastatic. Însă, acum este foarte des folosită și pentru cancerul pulmonar, unde are o eficiență destul de ridicată. Ea poate fi utilizată suplimentar pentru anumite tipuri de cancer de sân, cancer de gât, cancer renal, cancer de col uterin, cancer esofagian, cancer de stomac. Așadar, în aproape orice tip de cancer, putem folosi imunoterapia.

Tratamentul cu inhibitori ai punctelor de control imunitar este înregistrat în prezent pentru aproximativ 20 de afecțiuni oncologice, printre care melanomul malign, cancerul pulmonar, cancerul renal, forme speciale de cancer mamar (numit „triplu negativ”), cancerul de vezică urinară, forme particulare de cancer de colon care pot fi identificate prin caracterizări adecvate, forme de limfoame maligne refractare la tratament și, în general, tumori cu caracteristici numite „instabilitate microsatelitară”, care fac celulele tumorale „vizibile” pentru un atac imunitar din partea mecanismelor de apărare ale organismului.

PRINCIPIUL CARE STĂ LA BAZA IMUNOTERAPIEI

Prin imunoterapie sunt atacate celulele tumorale într-o manieră țintită și folosește sistemul imunitar propriu al organismului pentru a face acest lucru. Celulele tumorale prezintă modificări foarte specifice și reușesc să se facă invizibile pentru celulele sistemului imunitar, iar imunoterapia înlătură această invizibilitate.

BENEFICIILE IMUNOTERAPIEI

Deși există foarte puțini markeri individuali de prognostic și predicție la nivel personal pentru a prezice eficacitatea imunoterapiei, au fost raportate răspunsuri remarcabile pentru melanomul metastatic malign, cancerul pulmonar sau renal și pentru multe alte tumori maligne în care chimioterapia nu are eficiență sau are o eficiență limitată. Acest lucru diferențiază această opțiune terapeutică de tratamentele „convenționale”.

EFECTELE SECUNDARE ALE IMUNOTERAPIEI

Activarea celulelor T, care se face prin imunoterapie, poate determina sistemul imunitar să atace și țesuturile sănătoase, ceea ce duce apoi la efecte cunoscute din bolile autoimune. Efectele secundare pot fi multiple, inclusiv modificări cutanate, diaree și colită, disfuncții nervoase sau tulburări endocrine. Fiecare pacient cunoaște dinainte toate efectele secundare pe care le-ar putea avea imunoterapia, el putând alege dacă merge mai departe cu acest tratament.

AR TREBUI CA IMUNOTERAPIA SĂ FIE COMBINATĂ CU ALTE TIPURI DE TERAPII ÎMPOTRIVA CANCERULUI, ADICĂ RADIOTERAPIE, CHIMIOTERAPIE?

De multe ori, imunoterapia trebuie combinată cu alte tratamente, inclusiv chimioterapie sau terapie cu țintă moleculară. În plus, în funcție de caracteristicile tumorii, se poate preconiza eficiența tratamentului cu imunoterapia; dacă va funcționa într-un mod mai bun sau mai rău sau nu va funcționa deloc, constituind astfel o altă formă de tratament „personalizat” care vizează nu numai diagnosticele specifice, ci și astfel de diagnostice cu caracteristici foarte clare. În cele din urmă, utilizarea imunoterapiei este rezultatul unei interacțiuni a oncologilor medicali cu patologii, în condițiile în care se iau în considerare aspectele de reglementare și disponibilitățile locale în ceea ce privește deciziile guvernamentale de rambursare a acestei modalități de tratament destul de costisitoare.

CÂT TIMP TREBUIE URMĂRIT ȘI CE TREBUIE SĂ FACĂ PACIENTUL CU CANCER DUPĂ TERAPIE?

Nu există un termen exact (x luni) atunci când se decide utilizarea acestui tratament – imunoterapia. În cazul melanomului malign metastatic, aceasta se oprește, de obicei, după doi ani, odată ce a avut loc o dispariție a metastazelor. Pentru alte tipuri de cancer, tratamentul urmează într-o manieră cronică și se oprește doar atunci când apare progresia bolii sau efecte secundare problematice. Astfel, toate investigațiile de urmărire sunt identice cu recomandările date în bolile metastatice, cu tomografii computerizate la intervale destul de scurte, în principal de trei luni.

Social Media
Facebook Twitter Google Plus E-Mail